Precum un hot in noapte, un atac de panica poate lovi in orice moment, fara vreun motiv intemeiat. Cei care au mai trecut printr-o astfel de experienta inteleg cat de infricosatoare pot fi: Bataile rapide ale inimii, dificultatea de a respira, transpiratii reci, toate culminandu-se cu o senzatie aparent inevitabila de moarte iminenta.
Aceste simptome se pot declansa datorita unui numar vast de cauze – fie ca intelegem acei declansatori sau nu – dar ce mai exact se intampla in corp pentru a ajunge sa ne simtim astfel? Am rugat psihologul si psihoterapeutul Dr. Jeanette Raymond din Los Angeles sa ne explice mai bine.
Rimul cardiac marit (si tremuratul)
Nu puteti muri in urma unui atac de panica, dar toate simptomele adunate va pot induce senzatia ca veti avea un atac de cord (sau in cel mai bun caz, ca lesinati).
Acest efect apare in urma inundatiei de adrenalina in corp intr-un moment total aleatoriu: Treceti prin tot acel stres ca si cum ati cadea cu masina intr-o rapa, dar voi sunteti in siguranta pe canapeaua de acasa. Deci, de unde vine toata aceasta adrenalina?
Conform lui Raymond, atacurile de panica apar datorita incercarilor acerbe ale creierului de a va proteja de lucruri pe care nu vreti sa le observati.
Mai exact, este o tehnica de distragere, in care sunteti fortati sa nu va mai ganditi la, sa spunem manuscriptul de 50 de pagini pe care trebuie sa i-l predati sefului in 2 ore pentru ca acum, va este teama sa nu faceti vreun infarct (de foarte mare ajutor, creierule, multumesc).
Odata ce adrenalina a fost eliberata, „Corpurile noastre intra in modul de fuga sau de atac”, spune Raymond. „Nu putem fugi de noi insine, asa ca fuga este exclusa; prin urmare, corpul se inarmeaza de atac.”
Atunci cand corpul intra in modul ofensiv, recurge la una dintre cele mai preistorice metode de supravietuire – creste viteza batailor inimii pentru a oferi destula energie (sub forma de sange) muschilor si membrelor, deoarece acestea trebuie sa tina pradatorii la distanta.
Rezultatul? Senzatia ca inima va bate atat de tare incat iese din piept. Mai mult, afluenta instantanee de sange stimuleaza sistemul nervos pentru a va micsora timpul de reactie, care in acest caz, va cauza un tremurat incontrolabil in membre.
Transpiratia
Acelasi raspuns de lupta ce va creste viteza batailor inimii este cauza pentru transpiratia de care aveti parte in timpul unui atac de panica. Este un efect secundar al adrenalinei din sange. Va pregateste muschii pentru a fi supusi la efort dar totodata, va face sa transpirati.
Desi nimeni nu este sigur de ce adrenalina va face porii sa transpire, un studiu din 2011 sugereaza faptul ca aceasta poate fi o metoda de supravietuire pe care o dezvoltam pentru a-i avertiza pe cei din jur asupra unui pericol iminent.
In timpul studiului, cercetatorii au descoperit ca cei care erau expusi la mirosul transpiratiei unei alte persoane afectate de stres se simteau mult mai alerti – o stare ce i-ar putea ajuta sa vada dusmanul iminent pe care altfel l-ar fi omis.
Dificultati de respiratie (si dezorientare)
Raspunsul de lupta este cel ce va da senzatia ca nu mai puteti respira. Viteza crescuta a batailor inimii – si circulatia sportia catre extremitati – necesita oxigen in plus pentru a mentine sangele oxigenat, dandu-va starea de sufocare.
In incercarea de a transmite mai mult oxigen in sange, incepeti sa hiperventilati, care, dupa cum spune Raymond, „va duce la ameteli si dezorientare.” Acest fenomen apare datorita faptului ca ajungeti sa expirati atat de mult dioxid de carbon din sistem incat creierul supradozeaza pe oxigen, dandu-va starea de ameteala.
Uneori poate fi afectat chiar si modul in care creierul percepe imprejurimile, facandu-va sa credeti ca lumea se inchide in jurul vostru.
Calmul
Desi atacurile de panica sunt o metoda prin care corpul incearca sa va ajute (si esueaza lamentabil), aceste fenomene sunt extrem de deranjante. Din fericire, este posibil sa va ameliorati aceste simptome daca stiti ce trebuie sa faceti.
Conform lui Raymond, „Cea mai buna metoda de a va calma in timpul unui atac de panica este sa va concentrati asupra mediului inconjurator. Reveniti la realitate.
Priviti in jur si realizati faptul ca nu va aflati in pericol. In timp ce faceti asta, respirati adanc si indelung (psihologii recomanda sa mentineti fiecare inspiratie pentru cateva secunde inainte de a expira).
Nu numai ca veti reusi sa va ameliorati dificultatile de respiratie, dar cercetarile arata ca aceste respiratii adanci va calmeaza amigdala cerebrala, adica centrul fricii din creier.”
Desigur, cea mai buna metoda de a scapa de aceasta stare este evitarea unui astfel de nivel de anxietate. Daca vi se intampla des sa aveti aceste atacuri de panica doar intr-un loc – sa spune, in tren in timp ce mergeti spre locul de munca, sau stand la coada la magazin – distragerea creierului de la faptul ca starea de anxietate revine va poate ajuta sa ramaneti calmi si stapani pe sine.
Chiar si lucrurile simple precum ascultarea unei melodii sau un joc pe telefon pot fi indeajuns pentru a tine atacurile de panica departe. Metodele acestea nu vor functiona doar daca chiar sunteti pe cale de a cadea intr-o rapa cu masina, caz in care aveti lucruri mai grave de care sa va faceti griji.
Recomand tuturor parintilor sa incerce masajul pentru bebelusi dupa ce citesc acest articol. Beneficiile sunt evidente si este o modalitate frumoasa de a petrece timp de calitate impreuna cu micutul nostru.
Sunt impresionata de studiile prezentate care sustin beneficiile masajului pentru bebelusi. Este reconfortant sa stiu ca pot folosi aceasta metoda pentru a crea un legamant mai puternic cu micutul meu si pentru a-l ajuta sa se simta mai bine.
Am aflat multe lucruri noi citind acest articol. Nu stiam ca masajul poate ajuta la imbunatatirea somnului bebelusilor sau la reducerea colicilor. Este bine sa avem acces la astfel de informatii utile pentru cresterea si dezvoltarea copilului nostru.
Articolul este foarte interesant si informational. Imi place modul in care sunt prezentate informatiile despre beneficiile masajului pentru bebelusi. Este important sa stim cum putem interactiona cu micutul nostru intr-un mod benefic pentru dezvoltarea sa.